ADEVĂRUL CARE ELIBEREAZĂ

Se spune adesea în Trupul lui Cristos, dar și în lumea seculară, că „adevărul te va face liber.” În mediul secular, expresia este folosită de multe ori în sensul că „cunoașterea te va face liber” în scop educațional, iar în biserică este folosită pentru a-i încuraja pe credincioși să studieze și să cunoască Scriptura, pentru a fi eliberați de neadevăruri. Oare acesta să fie sensul original în contextul în care Isus a spus aceste cuvinte? Să privim mai atent, iar adevărul va fi revelat.

• Ioan 8:30-32 Pe când vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El. Și a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei; veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.”

 
Observați că aceste cuvinte au fost spuse de Isus celor care crezuseră în El și că au fost însoțite de o condiție. Mai întâi a spus: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei.” Apoi a continuat: „veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi.” Așadar, nu era un mesaj pentru necredincioși, ci pentru cei care „cred” și „rămân în cuvântul Lui și sunt cu adevărat ucenicii Lui” – nu pentru cei care nu fac aceste lucruri. Acesta este un aspect esențial al afirmației lui Isus. Să luăm în considerare chiar versetele următoare din conversație.

• Ioan 8:33-36 Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânța lui Avraam și n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: ‘Veți fi slobozi!’?” „Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus, „că oricine trăiește în păcat este rob al păcatului. Și robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea. Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi.”

 
Cei care I-au răspuns lui Isus în versetul 33 nu au spus adevărul când au afirmat că nu au fost niciodată robi ai nimănui. Nu doar că strămoșii lor fuseseră robi în Egipt și în Babilon, dar chiar în acel moment ei nu erau liberi, fiind sub stăpânirea Romei. De fapt, nu erau liberi nici spiritual, nici fizic.
 
Răspunsul lui Isus la afirmația lor și la întrebarea despre cum ar putea deveni liberi se referă în mod specific la robia păcatului. El a spus: „oricine trăiește în păcat este rob al păcatului.” Isus a fost trimis de Tatăl ca să ne elibereze din robia păcatului. Ca credincioși, încă mai păcătuim, dar păcatul nu mai este modul nostru de viață. Vechea viață de păcat ducea la moarte veșnică, iar viața nouă de ascultare de Dumnezeu duce la neprihănire și viață veșnică. Așa cum scrie Pavel în: Romani 6:16 „Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva ca să-l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie de ascultare, care duce la neprihănire?”
 
Isus mai spune în versetul 36: „Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi.” Dacă ajungem să credem în Fiul și să-L cunoaștem, El ne face cu adevărat liberi. Păcatul nu mai este stăpânul nostru. Devenim liberi de robia păcatului (și a diavolului) atunci când Isus devine Domnul și Mântuitorul nostru personal. Isus este Adevărul la care Se referea, așa cum spune și în Ioan 14:6, când Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”
 
Revenind la versetul 32: „veți cunoaște „adevărul” și adevărul vă va face slobozi”, cuvântul „cunoaște” se referă la mult mai mult decât la o cunoaștere intelectuală. Isus nu vorbea despre educație. El vorbea despre eliberarea din robia păcatului, care se găsește în El și numai în El. Cuvântul original folosit, „ginōskō” (Strong's G1097),  este un verb grecesc care înseamnă „a cunoaște”, implicând adesea o cunoaștere activă, relațională sau experimentală, nu doar intelectuală. Este folosit de peste 200 de ori în Noul Testament și exprimă ideea de a învăța, a percepe, a înțelege sau a recunoaște, adesea în contextul unei cunoașteri personale și intime. Iar în versetul 31, când spune: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei;”, timpul verbului „a rămâne” indică o acțiune continuă. Așadar, această cunoaștere a adevărului înseamnă a-L cunoaște pe Isus Cristos într-un mod activ și relațional, prin experiență personală. Nu este un eveniment singular, ci o relație continuă.
 
Există cu adevărat o luminare care vine din cunoașterea diferitelor adevăruri din viață, iar aceste descoperiri pot fi revelatoare, mai ales cele din Cuvântul lui Dumnezeu, pe care le aplicăm în viața noastră. Dar trebuie să înțelegem că adevărul din Ioan 8:32 și Ioan 8:36 se referă la Isus Cristos.
 
În concluzie, dacă credem în Domnul și dacă rămânem (în mod continuu) în Cuvântul Lui, atunci suntem cu adevărat ucenicii Lui. Și, pe măsură ce intrăm într-o relație personală și intimă cu Isus, care este Adevărul, suntem cu adevărat eliberați de păcat și de robia lui.
​

Eli Cockrell