CUM OPRIM ISPITA SĂ DEVINĂ PĂCAT

La câțiva ani după ce m-am întors la Dumnezeu, am început să realizez una dintre principalele modalități prin care noi, creștinii, ajungem să avem necazuri. Când nu acordăm suficientă atenție la ceea ce ne gândim, ajungem pe un teren  alunecos. Orice ispită începe cu un gând, ca urmare a ceea ce vedem, auzim, gândim sau simțim. Modul în care răspundem circumstanțelor este totul. Dacă permitem să se dezvolte un gând nepotrivit, alegem calea greșită. Nicio ispită nu devine automat păcat. Când ne trece prin minte un gând rău nu este un păcat, dar dacă îi permitem să rămână poate deveni păcat. Cu cât permitem gândurilor care ne ispitesc să se dezvolte mai mult, cu atât este mai probabil ca acestea să ne facă să păcătuim. Dar dacă ne păzim gândurile și oprim gândurile negative, supunându-le ascultării de Isus, așa cum spune 1 Corinteni 10:5, putem fi victorioși.

• Iacov 1:14-15 Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea.

 
Trebuie să ne dăm seama de unde vine ispita. Nu Dumnezeu ne ispitește, ci ispita vine din zonele în care suntem slabi. De-a lungul timpului, dușmanul a învățat ce are efect asupra oamenilor și chiar cu ce putem fi ispitiți fiecare dintre noi. Ceea ce este ispititor pentru unul nu este neapărat ispititor pentru altul. Păcatul nu se naște instantaneu, ci este rezultatul faptului că nu preluăm controlul asupra a ceea ce gândim și ne permitem să ne imaginăm că îl comitem sau ne gândim la plăcerile sau beneficiile pe care le-am obține prin acel păcat. Aceasta înseamnă că avem timp să oprim ispita înainte ca aceasta să devină păcat. Când ceva declanșează un sentiment emoțional care are potențialul de a deveni păcat, trebuie să-l supunem Duhului Sfânt, să-l filtrăm prin Cuvântul lui Dumnezeu și să-i rezistăm înainte ca acesta să preia conducerea, iar emoțiile să scape de sub control.
​

• Iacov 4:7-8a Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi…

 
Dacă dăm frâu liber imaginației și ne vedem comițând un păcat și chiar găsim plăcere în el, devine mai greu să rezistăm acelei ispite. Adevărul este că majoritatea păcatelor produc plăceri pe termen scurt și chiar posibile beneficii tot pe termen scurt. Dar, în realitate, toate păcatele au efecte negative și costisitoare atât în prezent cât și veșnic. Există multe mărturii ale oamenilor care au fost implicați în tot felul de păcate, dependențe și fapte greșite, care mai târziu au recunoscut că nu au fost niciodată cu adevărat fericiți sau împliniți și că plăcerea pe care o experimentau a fost de scurtă durată, urmată de un gust amar și chiar de depresie.
 
Trebuie să înțelegem adevărul biblic că nu este nicio ispită mai mare decât puterea pe care o avem în Isus ca să o putem învinge!

• 1 Corinteni 10:13 Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.

 
Dacă Cuvântul lui Dumnezeu spune că puterea pe care o avem în Isus este mai mare decât orice ispită cu care ne-am putea confrunta și că El a pregătit deja o cale de scăpare pentru ca noi să nu păcătuim, acesta este adevărul absolut. Pentru tot ceea ce ne cere, Dumnezeu ne echipează și ne pune la dispoziție tot ce avem nevoie ca să putem împlini. Pentru că dorește ca noi să câștigăm fiecare bătălie cu toate ispitele, Dumnezeu ne dă puterea și armele pentru a le birui. Dar trebuie să fim dispuși să luptăm! Cel ce trăiește în noi, Isus Cristos, este mai mare decât vrăjmașul care este în lume (1 Ioan 4:4). În Isus am câștigat deja, pentru că El l-a învins pe diavol la cruce. Datorită lui Isus putem scăpa de fiecare ispită, dar trebuie să ne facem partea.
 
Mulți cred că este suficient să strigăm la Domnul ca să învingem orice ispită. Dar adevărul este că noi suntem cei care trebuie să ne facem partea. Domnul nostru nu ne poate lua locul, dar, în Numele Său, avem autoritatea Lui de a lupta, iar victoria noastră este sigură. Noi trebuie să preluăm controlul asupra propriilor noastre gânduri și sentimente și să le supunem lui Isus, așa cum ne învață și  versetele următoare:

• 2 Corinteni 10:4-5 Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem rob ascultării de Cristos.

 
Suntem într-un război spiritual continuu cât timp trăim în aceste trupuri și în acest război nu ne luptăm cu arme fizice obișnuite. Una dintre armele pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru noi este adevărul Său, care dărâmă fiecare fortăreață. Știm cu toții care sunt slăbiciunile noastre și ce ne tentează. Tocmai de aceea trebuie să aflăm ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre domeniile cu care ne luptăm și să lăsăm  adevărul Bibliei să lucreze în noi. Cunoscând adevărul, putem birui ispita, în timp ce urmăm direcția Duhului Sfânt și nu pofta cărnii. Nu suntem doar păcătoși ale căror păcate au fost iertate. Când ne-am născut din nou în Cristos, am fost eliberați din robia păcatului.
 
Păzindu-ne ochii, urechile, gândurile și sentimentele, putem deveni mai mult așa cum ar trebui să fim în Cristos Isus și să devenim mai plăcuți Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt care trăiesc în noi. Isus a trăit pentru a fi pe placul Tatălui. Ce minunat ar fi dacă am face la fel! Uneori vrem să fim creștini mai buni doar pentru a fi cei mai buni. Dar este același lucru cu a dori să Îi facem Domnului pe plac? Să trăim pe placul Domnului și să nu permitem păcatului să ne rănească pe noi și nici pe altcineva asupra căruia păcatul nostru ar putea avea impact. Să ne păzim inimile și mințile și să refuzăm să permitem ispitei să dea naștere păcatul. Să continuăm să învățăm Cuvântul lui Dumnezeu și să-i lăsăm loc în noi să ne transforme, să ne modeleze ca să umblăm cu adevărat conduși de Duhul și nu de firea păcătoasă.

• Galateni 6:8-9 Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea, dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică. Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.

 
  
Eli Cockrell și Carmen Pușcaș