CUM PUTEM AVEA CE ARE DUMNEZEU MAI BUN PENTRU NOI?

 
Putem intra în posesia a ceea ce are Dumnezeu mai bun pentru noi, doar dacă dorim cu ardoare să studiem Biblia, să intrăm în prezența Domnului și să avem părtășie cu El prin rugăciune sau laudă și închinare. O viață trăită cu rugăciuni grăbite, pe fugă, cu citirea câte unui verset din când în când, nu este ce așteaptă Tatăl ceresc de la copiii Săi. Rezultatul va fi un lung lanț de eșecuri și momente disperate. De ce? Pentru că nu petrecem suficient timp în prezența Domnului ca să ne deschidem urechile spirituale, ca să auzim ce are Duhul Sfânt să ne spună și dacă nu studiem Biblia cu seriozitate, nu putem ști care este voia Tatălui ceresc, ca s-o putem împlini și să ne rugăm eficient, primind ceea ce cerem. Dumnezeu respectă voința noastră liberă și nu ne forțează să petrecem timp cu El. Dumnezeu ne învață și ne atenționează prin Duhul Sfânt și prin Biblie, dar noi trebuie să vrem să facem voia Lui. Când urmăm conducerea Duhului Sfânt, putem lua decizii corecte pe care Domnul le binecuvântează și ne ajută să trăim viața din abundență pe care a venit Domnul Isus să ne-o dea (Ioan 10:10). Isus le spunea iudeilor care nu credeau că El este Mesia și este adevărat și pentru noi, că prin cercetarea Scripturilor, aflăm ce trebuie să știm despre El.

• Ioan 5:39 „Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.”

 
Este interesant că iudeii știau că viața veșnică putea fi găsită în Scripturi, dar nu Îl recunoșteau pe Isus ca fiind Mesia, Cuvântul întrupat, calea, adevărul și viața. Adevărul ne eliberează doar după ce îl cunoaștem, iar această cunoaștere vine doar dacă petrecem timp în studiu și părtășie.
 
Ca Isus să fie cu adevărat Domnul nostru, trebuie să petrecem timp cu El. Părinții știu cât de dureros este să-și vadă copiii adolescenți, doar când au nevoie de bani, și chiar și atunci, doar pentru un minut, pentru că se grăbesc. De ce am crede că Dumnezeu este mulțumit de noi, când Îl tratăm doar cu fărâme din timpul nostru? Din păcate, nici măcar mersul la biserică nu este totdeauna un timp dedicat Domnului, pentru că gândurile, grijile, problemele emoționale ne pot distrage atenția și să nu intrăm în prezența Celui pe care ar trebui să Îl onorăm. Dacă cântăm fără să fim atenți la cuvinte și nu o facem din toată inima, timpul de închinare își pierde menirea. Dacă nu acordăm atenție predicilor, nu ne pot atinge inimile ca să ne ajute să ne schimbăm în bine.
 
Ne dorim să petrecem cel mai mult timp cu cei pe care îi iubim cu adevărat. Când suntem îndrăgostiți de Isus, vrem să-L cunoaștem tot mai mult. Isus este Cuvântul și ni se face recunoscut pe paginile Bibliei. Studierea Cuvântului nu ne oferă doar informații vitale pentru viața de credință, dar ne și transformă, prin înnoirea minții, schimbându-ne mentalitatea,  sistemul de valori și felul în care percepem viața, vremurile, relațiile, luarea deciziilor, direcția în care mergem, ce ne face bine și ce ne face rău, etc. Isus nu vrea să fie doar Domnul și Mântuitorul nostru, ci și prietenul nostru. Vrea să dorim să împărtășim cu El ce ne bucură și ce ne doare sau ne rănește, ce ne place să facem și ce nu, dar trebuie făcut. Dar, pot spune din proprie experiență că dacă Îi cerem ajutorul Domnului, putem ajunge să facem cu plăcere și ceea ce ne displace total. Cu Domnul, viața nu este doar mai ușoară dar este și mult mai frumoasă și chiar merită trăită.
 
Când totul în jur pare că se prăbușește, speranțele și visele se năruie și viitorul pare mai întunecat decât oricând, avem cea mai sigură și fermă ancoră în Isus Cristos. Suntem doar călători pe acest Pământ, ținta noastră este să ajungem acolo unde este Isus, în raiul etern. Sunt multe versete care ne încurajează să privim la ce ne așteaptă după ce părăsim aceste trupuri fizice, dacă alegem să trăim pentru Dumnezeu, ca să putem trece mai ușor peste provocările și greutățile vieții pe Pământ. Prin ce le-a spus ucenicilor în noaptea dinainte arestării și crucificării sale, Isus ne învață de fapt și pe noi ce să facem când trecem prin încercări:

• Ioan 14:1-3, 6, 7, 23 „Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” […] Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.” […] Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.”

 
Putem rămâne calmi în mijlocul furtunilor vieții, doar dacă alegem să ne ținem emoțiile în frâu și nu le lăsăm să preia controlul. Nu putem prin propriile puteri, dar nu suntem singuri! Tatăl și Isus locuiesc în noi prin Duhul Sfânt și dacă ne rugăm, ne ajută. Adevărata pace este darul Lui Isus și o avem în omul interior al inimii, prin Duhul Sfânt. În Galateni 5:22-23, citim despre „roada Duhului Sfânt” în inimile noastre, iar lista începe cu „dragostea, bucuria, pacea”. Toate acestea sunt interdependente și se susțin reciproc. Isus ne spune să alegem să nu ne tulburăm, ceea ce este posibil doar dacă avem credință în El și în Dumnezeu Tatăl și știm că ni se pregătește locuința cerească în cel mai perfect și minunat loc posibil, unde ne vom petrece veșnicia împreună cu Domnul. Doar prin Isus se poate ajunge în rai. Dacă Îl iubim sincer pe Domnul și căutăm să împlinim poruncile Lui, putem fi siguri că ne iubește și că locuiește în noi, în omul interior al inimii sau duhul nostru.
 
Isus, citând din Vechiul Testament, a rezumat Legea Lui Dumnezeu, în două porunci generale: „‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi Prorocii.” (Matei 22:37b-40). Isus a  venit să fie dragoste pentru noi.  Domnul a scos în evidență sensul cel mai profund al Legii morale dată prin Moise, când în loc să o citeze ca o listă de interdicții, care încep cu „să nu…”, a ales perspectiva Legii dragostei, care ne face să nu mai dorim să păcătuim. Dacă Îl iubim pe Dumnezeu nu vom încălca poruncile referitoare la El, iar dacă îi iubim pe semeni ca pe noi înșine, nu vom face nimic contra altora și deci vom păzi toate cele zece porunci. Isus pune poruncile din perspectiva dragostei prin care alegem să Îi facem pe plac Lui Dumnezeu și să-i tratăm pe semeni așa cum am vrea să fim și noi tratați („Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea şi Prorocii.” - Matei 7:12)
 
Știm că Îl iubim cu adevărat pe Dumnezeu, când alegem să facem ce știm că preferă și Îi face plăcere Domnului. De asemenea, știm că  ne iubim aproapele ca pe noi înșine, când îi tratăm pe ceilalți cum ne-ar place să fim tratați la rândul nostru. Dragostea Lui Dumnezeu pătrunde în toată ființa celui care o primește cu adevărat și îi va afecta gândurile, emoțiile, cuvintele și acțiunile. Nimeni nu poate rămâne cum era, după ce a fost pătruns de dragostea Domnului și schimbarea devine tot mai evidentă pentru cei din jur, în vorbire, comportament, fapte și decizii.
 
În concluzie, dragostea este calea spre fericire, binecuvântare și viața din belșug pe care a venit Isus să ne-o ofere. Când iubim suntem mai buni, mai toleranți cu cei din jur, iertăm mai ușor și ne ofensăm mai greu; toate acestea sunt chei care deschid ușa fericirii și a împlinirii.  Ascultarea de Dumnezeu nu implică neapărat și dragoste, dar dragostea sinceră conduce la ascultare și supunere la ceea ce preferă Dumnezeu și o facem cu drag, nu obligați, nici constrânși. Când petrecem timp cu Domnul facem ceea ce Îi place, și ca urmare devenim mai fericiți și învățăm să alegem să facem voia Lui, fiind siguri că este cea mai bună pentru noi. Nimic din ce ne cere Domnul nu este spre răul nostru, chiar dacă firea noastră comentează de cele mai multe ori. Pentru că dorim să facem voia Lui Dumnezeu, nu mai vrem să trăim conduși de fire și de poftele ei, ci de Duhul Sfânt, care știe ce este cel mai bine pentru noi și ne ajută să facem ce Îi place Lui Dumnezeu. Suntem chemați să alegem în permanență să facem voia Lui  Dumnezeu, care este bună, plăcută și desăvârșită. 
​

Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.
Romani 12:2

​Carmen Pușcaș