RĂZBOIUL DINTRE DUMNEZEU ȘI SATAN, OMUL FIIND LA MIJLOC

Războiul dintre Dumnezeu și Satan este foarte real și actual. Diavolul l-a început, dar Dumnezeu îl va încheia. Diavolul a fost creat ca un înger bun; era frumos la privit și avea o poziție înaltă în Ceruri, dar a făcut imensa greșeală de a încerca să ia locul Lui Dumnezeu. Satan nu este doar tatăl minciunii, ci este și tatăl rebeliunii și al revoltei împotriva Lui Dumnezeu.

Nimeni nu poate pretinde că cunoaște toate detaliile, dar știm că Lucifer (care după rebeliune a devenit Satan) a decis că vrea să fie ca Dumnezeu. A reușit să convingă cu minciunile lui, o treime dintre îngerii din ceruri. După ce a fost izgonit din ceruri și aruncat jos pe Pământ, a intrat în grădina Edenului continuând să uzurpe puterea Lui Dumnezeu, înșelându-i pe Adam și pe Eva.

Oricine păcătuiește, indiferent care este păcatul, comite păcat împotriva Lui Dumnezeu. Oricine păcătuiește, cade în minciuna tatălui minciunii, al rebeliunii și aceasta este: „Tu poți fi ca Dumnezeu! Poți face ce vrei tu, când vrei tu, cum vrei tu. Nu trebuie să asculți de Dumnezeu. Fii propriul tău dumnezeu.” Aceasta este „minciuna”.

Adevărul este: Dumnezeu trebuie să fie pe primul loc, El a creat totul, inclusiv regulile. Prima regulă este: Dumnezeu este Dumnezeu. Nimeni altcineva nu-i poate lua locul, nici unui dintre noi și cu siguranță, nici diavolul. Neascultarea costă scump; nimeni nu și-o poate permite, de ce? Pentru că neascultarea ne separă de scopul pentru care am fost creați și anume, să avem o minunată părtășie cu Dumnezeu Tatăl nostru.

Și cum se desfășoară acest „război”, de când diavolul a fost aruncat din Rai, jos pe Pământ și i-a făcut pe Adam și Eva să păcătuiască, în Grădina Edenului?

Este o bătălie constantă pentru sufletele noastre. Dumnezeu vrea să ajungem în Rai și caută să ne ajute să reușim, în timp ce diavolul face totul ca să ucidă și să distrugă cât de mulți oameni poate. Fiecare persoană care crede minciuna că Dumnezeu nu trebuie să fie onorat și ascultat, este un suflet pe care l-a câștigat diavolul.

Unde sunt Creștini, acolo este Lumină. Unde sunt cei pierduți, este întuneric. Forțele demonice folosesc oamenii și primesc putere folosindu-se de oameni. Diavolul vrea să „curețe” lumea de creștini și cu cât crește numărul celor care aleg să fie contra Lui Dumnezeu, întunericul de pe Pământ se mărește și puterea diavolului devine mai mare. Ca și oameni, nu putem vedea în mod normal, ce se întâmplă în lumea spirituală, dar cu siguranță putem vedea rezultatele a ceea ce se întâmplă acolo. Situația este reală. Pământul a mai fost odată plin de întuneric și a trebuit să fie curățat prin Potop și Dumnezeu a „re-început” înmulțirea rasei umane prin Noe și familia lui. Acum suntem aproape de sfârșitul vremurilor. Aproape de final, ne apropiem de ultima cădere a cortinei.

Dacă-L alegem pe Dumnezeu și să ascultăm de El, facem să crească puterea Luminii. Dacă alegem minciuna venită de la tatăl minciunii și rebeliunii, vom aparține întunericului.

Deciziile și acțiunile corecte, fără păcat dau putere Cerului să-și facă lucrarea. Neascultarea de Dumnezeu, dă putere celui rău să lucreze. Cineva poate spune:„ Eu nu aleg nici pe unul nici pe celălalt.” Dar și a nu alege înseamnă tot neascultare de Dumnezeu.

Diavolul are tot mai mare putere pe măsură ce reușește să crească întunericul din oamenii neascultării. Dumnezeu este Atotputernic. Dar El ne-a dat opțiunea voinței libere (chiar dacă consecința păcatului este moartea, El acordă iertarea celor care se pocăiesc de păcate, îl acceptă și-L urmează pe Isus Cristos ca Domn). Deci până când „vremea alegerii” se va încheia, Dumnezeu permite o anumită măsură de alegere, chiar împotriva Lui. Dar va veni ziua Judecății, când fiecare va da socoteală de alegerile făcute.

Scopul lui Satan este să elimine creștinismul de pe Pământ și să cucerească Raiul cu forța. El continuă să fie plin de propria rebeliune și revoltă. Finalul este foarte clar. Dumnezeu câștigă. Chiar dacă creștinii ajung prinși în capcanele diavolului, cel mai mare rău care-l poate face este să ne ucidă trupurile. Când ne luptăm cu gândurile despre persecuții extreme și chiar moarte, trebuie să ne opunem fricii, amintindu-ne ce ne-a spus Domnul , „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.”(Matei 10:28)

Și încurajați-vă cu aceste cuvinte ale Lui Isus „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.” (Ioan 11:25)

Fiți tari, rămâneți fermi în credință și continuați să creșteți în apropierea de Domnul, pentru că numărătoarea inversă se apropie, fie că sunteți gata, fie că nu.

E. Cockrell