PE CINE URMĂM?

Cum ne comportăm în perioadele de testare, când suntem în deșert? Focul încercărilor ne face să ne comportăm ca și copiii lui Israel, care pentru că s-au răzvrătit și nu au crezut că Domnul poate face ce le-a promis, au rătăcit 40 de ani în deșert până când au murit toți adulții răzvrătiți, sau ne comportăm ca Isus în cele 40 de zile de post când a fost dus de Duhul Sfânt în pustie ca să fie ispitit de diavolul (Matei 4:1-11)? Poate spuneți că Isus este Dumnezeu și a putut să învingă ispitele. Dar versetul Matei 4:2 ne arată că la final Isus, „a flămânzit”. Cât timp a trăit pe Pământ, Isus a avut nevoie de hrană, apă și somn ca oricare intre noi. Iată doar câteva versete care arată că Isus a trăit ca om: „Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a zis...” - Marcu 14:18a; „A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus” - Ioan 4:7; „Pe când vâsleau ei, Isus a adormit...” - Luca 8:23a.
 
Ceea ce ne conduce în viață determină cui aparținem și unde ne vom petrece veșnicia. Zilnic facem nenumărate alegeri și de natura acestor alegeri depinde calitatea vieții pe care o trăim și pe ce drum mergem.

• Romani 8:5-6,9-11,16 În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti umblă după lucrurile firii pământeşti, pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului. Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. [...] Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Cristos, nu este al Lui.  Şi dacă Cristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii din pricina păcatului, dar duhul vostru este viu din pricina neprihănirii.  Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Cristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. [...] Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

 
Nu putem trăi la fel cu cei din lume și să ne numim copiii Lui Dumnezeu. De la căderea lui Adam și Eva în păcat, lumea aparține celui rău și este condusă de păcat. De aceea prietenia cu lumea, împlinirea poftelor firii nu sunt pe placul Lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este martorul apartenenței la familia Lui Dumnezeu. Când roada Lui de dragoste, bucurie, pace și tot ce este bun se manifestă în noi, în situații în care prin noi înșine am simți exact opusul, ne reconfirmă că suntem mântuiți.
 
Și apostolul Iacov a explicat foarte clar că nu putem fi prieteni cu lumea și să credem că Îi aparținem Lui Dumnezeu, în același timp.

• Iacov 4:4b-5 Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu. Credeți că degeaba vorbește Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.

 
Duhul Sfânt locuiește în inima predată Lui Isus și vrea să Îi aparținem cu totul Domnului. Și doar când suntem pe deplin ai Lui Dumnezeu, putem fi cu adevărat fericiți.

• 1 Corinteni 10:24 Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.

 
Isus nu a pretins că este om, El s-a născut ca om și a trăit într-un trup uman. Isus a renunțat la atributele Sale de Dumnezeu ca să fie ca unul dintre noi. De aceea comportamentul Lui este exemplul perfect pentru fiecare dintre noi. A făcut minuni prin puterea Duhului Sfânt și ne-a arătat importanța rugăciunii și a relației intime, permanente cu Tatăl ceresc. Ne-a învățat să dorim să facem doar voia Tatălui ceresc, să nu căutăm binele personal în detrimentul celorlalți, să nu iubim lucrurile din lume și să urâm păcatul și tot ce este conectat de acesta. Ca să putem trăi așa, trebuie să-L iubim pe deplin pe Dumnezeu și să ne iubim aproapele așa cum a spus Isus în versetul următor.

• Luca 10:27 El (Isus) a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

 
Ca să Îl putem iubi pe Dumnezeu cu tot ceea ce suntem și cu tot ce avem, trebuie să știm că nu ne mai aparținem nouă, ci Celui care ne-a răscumpărat plătind cu moartea pentru păcatele noastre. Când i-am predat Domnului tot, înseamnă că i-am predat și dorințele și planurile de viitor. Atunci ne găsim toată plăcerea în Domnul, suntem cei mai fericiți în prezența Lui și căutăm să petrecem cât mai mult timp cu El. Atunci inimile ne sunt pline de bucuria și pacea Lui Isus, ne gândim la lucrurile de sus, nu la cele de pe Pământ (Coloseni 3:2) și nici nu ne mai dorim ce nu vrea Domnul pentru noi. Când dorințele noastre sunt pe placul Domnului, El ni le împlinește:

• Psalmii 37:4 Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.

 
Care ne este temelia vieții de credință? Cine a venit la Isus doar ca să-i rezolve problemele, să-i vindece bolile, să-i dea prosperitate, să-i facă dreptate, și să-i împlinească visele, nu poate avea parte de stabilitate și nici de multe bucurii în această lume. Dar cine s-a întors la Domnul pentru că a înțeles că El l-a iubit întâi și s-a jertfit pentru mântuirea sa și a întregii lumi, trăiește ca să Îi facă Domnului pe plac, nu sinelui și se bucură de viața din belșug prin Isus Cristos.

• Matei 7:21 „Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne , Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri.”

 
Să nu ne amăgim că putem trăi oricum și că este suficient să credem că Isus este Fiul Lui Dumnezeu ca să ajungem în rai! Este uimitor cât de mulți creștini cred că Domnul trebuie să le rezolve toate problemele, să-i ferească de toate suferințele și să le împlinească toate poftele, iar când nu primesc ce se roagă, sunt dezamăgiți și după un timp, unii chiar părăsesc calea Domnului. Cine studiază Biblia cu adevărat și ajunge să-L cunoască pe Isus, înțelege că nici El nu a fost scutit de încercări și suferințe pe Pământ. Și dacă Cel care nu a păcătuit niciodată a suferit din cauza răutății oamenilor conduși de cel rău, de ce am crede că noi putem fi scutiți? Cei care aparțin împărăției întunericului îi fac pe toți cei din jur să sufere, inclusiv pe noi. Dumnezeu este dragoste. El nu ne face niciodată rău, dar este cu noi în încercări și le folosește ca să ne transforme și să putem semăna tot mai mult cu El. Să nu mai iubim valorile acestei lumi ci să căutăm adevărate valori și binecuvântări cerești.

• 1 Ioan 2:15 Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.

 
Nu putem amesteca viața condusă de Duhul Sfânt cu poftele firii. Nu putem sluji la doi stăpâni și să-i iubim pe amândoi. Nimeni nu ajunge în rai pentru că L-a ales o dată pe Isus să Îi fie Domn și apoi a trăit condus de dorințele firii. Nu putem fi creștini firești. Cine este condus de fire, trebuie să se nască din nou, ca să poată fi condus de Duhul Sfânt.
 
Cei trei tineri evrei Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, în perioada robiei babiloniene, au fost gata să moară arși de vii în cuptorul împăratului Nebucadnețar, ca să nu păcătuiască înaintea Lui Dumnezeu.

• Daniel 3:17-18 Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi, chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!”

 
Ne-am fi așteptat ca Dumnezeu să nu permită ca acești tineri cu o credință atât de fermă să ajungă aruncați în cuptor, sau ca Dumnezeu să fii oprit focul. Dar împăratul care se credea el însuși dumnezeu, enervat de nesupunerea tinerilor a poruncit ca focul să fie de 7 ori mai puternic decât ar fi fost normal. Tinerii au ajuns în cuptor, dar Isus a fost cu ei și focul nu i-a atins, nu le-a ars nici măcar un fir de păr și nici nu miroseau a fum.
 
Domnul este cu noi în orice încercare, prin care trecem. Nu ne părăsește nicio clipă dacă alegem să fim ai Lui, ne dă putere și ne echipează cu tot ce avem nevoie ca să facem față oricărei încercări! Slavă Ție Doamne!

• Ioan 16: 33b „...În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”

 
Isus a biruit lumea, dar câți creștini sunt încă învinși de modul de gândire lumesc și de perspectiva lumească asupra vieții? Prin Isus putem să învingem egoismul, egocentrismul și valorile lumii. Iubind ce iubește Domnul, având perspectiva corectă asupra vieții trecătoare de aici și veșnice în cer și trăind pentru a arăta lumii dragostea Tatălui, suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit!
 
 
Carmen Pușcaș
 ​​​